ABC-ul ironiei (auto)

Disclaimer:

Nu e vorba de Logan

E un subiect fierbinte (încă) și mi-a ocupat și mie mintea prea mult lately for my liking: e vorba de triada Străjeri – trezire – Țon

Masa , prezentarea și dansul la casa de oaspeți Marius Cruceru

Ca unul care s-a născut penticostal,a trecut prin toate regulamentele și ritualurile specifice, ca unul care n-a predicat niciodată, nici măcar sieși, n-a participat în adevăratul sens al cuvântului la o slujbă bisericească de peste 15 ani, nu crede nici în cult și nici în incult dar crede în dreptul universal la cuvânt fie și în gând cred că pot să esprim ceva păreri (tot în gând dar scris).

Am extras 3 comentarii la articolul cu pricina (vezi link mai sus) care au spus ceva din ceea ce gândeam și eu. Nu tot că unde ar mai fi originalitatea și unicitatea mea? Au mai comentat și alții pe placul meu dar nu am extras toate comentariile care mi-au plăcut (nu că aș fi ocupat mult spațiu).

Sublinierile mele.

A

agnusstick

noiembrie 26, 2010 la 1:36 pm

Nu cred că toată lumea poate ieşi cu forţe propri din rătăcire. Dar nici multă lume dispusă să ne scoată cu blândeţe şi răbdare nu prea găsim. Cum ar fi, mai bine să fie anatema, nu suntem fraţi cu oricine şi n-avem timp de pierdut cu pierduţii.

B

Agnusstick says:

noiembrie 26, 2010 la 1:20 pm

Înţeleg ce spuneţi. Nu ne legăm de cuvinte. De la “Cine are urechi de auzit, să audă” la conceptul de erezie e o cale de străbătut, pe care unii merg cu mare plăcere, cu impresia sau pretenţia că-L apără pe Cristos cu armele hermeneuticii, exegezei, tradiţiei, Tradiţiei etc. E sentimentul “taberei celei bune”, absolut omenesc.
Dar în exemplele dumneavoastră, păcatul este al profetului mincinos. Pe mine mă interesa mai mult soarta celor ademeniţi.

C

Doru D. ILIOI-Denver,Colorado says:

noiembrie 25, 2010 la 11:41 pm

Domnule Cruceru,
Modul cel mai bun de a deschide ochii cuiva este explicatia pe baza de argumente.Sarcasmul si ironiile nu ajuta pe nimeni,din contra,cei “pro” vor fi si mai indarjiti,iar cei “contra”,asa cum au fost si mai ‘nainte…Mai ales ca s-ar putea sa dati si gres ironizand tot felul de aspecte care chiar nu au relevanta,bunaoara chestii “penibile”(care-i logica si bunul gust din vindecarile orbului cu noroi facut din scuipat,sau scufundarile lui Naaman prin Iordanul evreeiesc?).

Nu comentez subiectul pe care l-a propus Marius din două motive:

1. nu știu care e subiectul propus de el exact (Țon apostatul, treziri false, străjeri adormiți, baptism în pericol tocmai când se pregătește intrarea lui în rândurile dulăilor mari i.e. Orto și Cato, toate la un loc?)

2. nu pot să intru mai mult în lumea lui Marius din care m-am autoexclus ceva timp în urmă într-un moment de rătăcire (nu este exclusă intersectarea cu pastorul Marius pe cărări virtuale când și când). Cu omul n-am nimic ba chiar extrem de puțin în comun. Cu excepția orgoliului și a conștiinței prea puternice a forței uriașe a instinctelor vs intelect, poate?

Passons.

Comentariul A:

oamenii sunt limitați, creștinii nu

când creștinul și omul se întâlnesc în aceeași persoană (deși rar dar se întîmplă) atunci pot deveni fie lideri de una sau alta (comitet, tineret, bătrânet, cult, church etc) fie ingineri financiar-spirituali (vezi cazul Chris și alți demni urmași ai teleleu-evangheliștilor). Ambele situații crează repede-repede imposturi. Problema imposturii e că nu e self-destructive, nu e ecologică. Nici un individ ajuns din greșeală sau cu mare efort în zona imposturii nu va avea nici măcar cât negru sub unghie chef sau motiv sau motivație să-și pregătească retragerea.

A conduce pe alții este prin natura ei o activitate extra-terestră. La modul serios.

Dar când Gheo sau Vasea se aburcă în nava spațială pe scara de incendiu mintea lui este deja scurtcircuitată de lumina orbitoare a viziunii misiunii lui de a salva (sic!) planeta. Omul Gheo se transformă în Lucrătorul, Misionarul, Liderul spiritual, Evanghelistul, Pastorul Gheo.

Din acel moment tot restul mulțimii (era să spun prostimii) se împarte în două categorii: cei care și cei care nu înțeleg și urmează și promovează viziunea lui.

restul e tăcere

Comentariul B

Este legat de A.

Ceea ce (mai) cred eu că ar însemna să fii creștin e să-L cauți pe Christ în cel de alături. Adevărul nu s-a făcut trup ca să-l căutăm pe corpuri (cerești sau de texte pravoslavnice) . Lenea noastră genetică ne împinge spre activități simple, nesolicitante. E mai ușor să te lupți cu idei, curente și himere decât cu propria indiferență la durerea aproapelui. E mai ușor să dai cu parul în păstori-impostori decăt să oprești oile să nu se împrăștie.

E și mai plăcut, reconfortant, recompensat fiind de răspunsurile unanim aprobatoare ale fanilor.

Dacă totuși faci ceea ce trebuie și ai succes de ce mai simți nevoia să bați pe falcă falsa concurență?

Vorba unui alt comentator: Hmmm…

Comentariul C

Aici nu am dat dreptate decât parțial comenatorului.

Sarcasmul și ironiile nu ajută aproape pe nimeni. Excepție fac masochiștii. Există probabil în lumea noastră atât de diversă și oameni care au deprins de-a lungul timpului educarea prin ironie. Mai avansați ar fi cei care folosesc auto-ironia, un fel de:  Doctore vindecă-te pe tine însuți.

Dacă mă gândesc bine de fapt ăsta e abia tratamentul pentru prevenirea bolii de care spuneam, impostura. Practica regulată, la sala de forță eventual, a auto-ironiei e cea mai bună armă de prevenire a apariției sindromului Călăuzei (știți care: pohta de putere).

Fără să vreau, iată, am ajuns de la acord la dezacord cu autorul comentariului: IRONIA AJUTĂ. Dar numai cea auto

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

14 Responses to ABC-ul ironiei (auto)

  1. Camix says:

    Plus încă unul:
    http://mariuscruceru.ro/2010/11/25/aleluia-si-iaca-barbatul-colo-maninca-slava-domnului-orez/#comment-45544

    Apoi, la comentariul A, putem să ne amintim de asemenea de fabula cu câinele şi căţelul. Nu te miră că e aplicabilă în restul lumii. Dar te miră că e în colţişorul nostru.

    la comentariul C, ar mai fi un pasaj de observat:
    “Daca incercati sa aparati cultul baptist,omeneste asta-i atitudinea corecta,ignoranta,dar daca va intereseaza adevarul,cred ca aveti pozitia gresita.”
    Acum, e atât de greu să îţi mai dai seama şi apoi să demonstrezi care e Adevărul, că adevăruri au toţi. Şi când numărul celor care încuviinţează e egal sau chiar mai mare cu numărul celor care critică, atunci stai să te întrebi ce face matematica. Însă ce bine că nu în număr stă Adevărul, că au mai fost în istorie destule momente în care mulţimea mai mare nu avea neapărat (cel puţin) dreptate..

    Cu privire la auto… Uite una: ar trebui şi noi, poate, să mai încetăm a ne aştepta din partea unor asemenea mulţimi să ne dea Adevărul când Adevărul se găseşte doar la El. Şi să revenim mai rar în acelaşi loc în care vedem că nu avem ce lua. Avem poate şi noi o problemă? 🙂 Eu am.

    • sam says:

      Adevăr grăiești cu problema. Recunosc că am gena dependenței. Printre altele de blogurile cu priză…la scaunul electric.
      Pentru dependența de blogul neopătrățos am două explicații: una e că nu reușesc să-mi revin din stupoare de la primul contact cu autorul. Am crezut că citează dintr-o White bapticostală când s-a arâtat atât de dezgustat de televizor și încântat de homeschooling. Încă mă chinui să găsesc piesa din puzzle care lipsește. Probabil Freud m-ar ajuta dar ar fi prea mult să apelez la el. E viață privată care a ajuns poate din râvnă prea mare publică.
      A doua e de ordin practic. Intru acolo pentru că îmbulzeală și am șansa să aflu indirect care mai e atmosfera într-un colț de țară evanghelic. E un fel a Agerpress sub acoperire.

      Am citit și comentariile tale și m-am oprit la ultimul probabil de aia n-am văzut pe cel al lui Victor la fel de pertinent ca ale tale și inspirat probabil de ele.

      Dan Spaniard îmi spune ceva, am simpatie pentru atitudinea lui. Este se pare familiarizat cu lumea baptistă și pare deschis dialogului.

      Agnusstick aruncă pastile în stilul lui jucăuș dar se pare că din cauza temperaturii ridicate de acolo se pierd uneori în magma comentariilor. Marius ridică uneori mingea aruncată de el dar o scapă repede la încercările lui Agnu de a continua meciul până la set

      • Camix says:

        Mulţumesc, mă bucur.
        .
        Şi eu cred că intervenţiile lui Agnu riscă să rămână nerăspunse pentru că tonul lui e de bun simţ. Iar lumea nu mai aude vocea care îi respectă, aude doar vocea care ţipă şi defilează în faţa lor în culori stridente şi neasortate. Dar trebuie să insiste (dacă mai are tragere de inimă).
        .
        De asemenea cititorii (mai ales propritarii) blogurilor nu citesc cu atenţie. Comentariile lui nu sunt tre lulele, trei surcele. Dacă le frunzăreşti, rămâi doar cu parantezele explicative şi ai impresia că ai înţeles esenţialul, dar e doar un detaliu. Bunăoară – şi astfel probez şi dacă eu am înţeles cât de cât corect – într-unul dintre comentarii vorbea despre ce ar trebui să însemne şi ce înseamnă în momentul de faţă creşterea spirituală, sfinţirea. Dacă nu cumva la protestanţi e accentuată prea puţin sau, dacă e, care ar fi parcursul ei. Că poate acesta ar fi un motiv pentru care Ţ căuta un mod prin care să simtă creşterea aceasta. Şi dacă metodele diverse (nu întotdeauna ortodoxe sau nu întotdeauna acceptate ca fiind ortodoxe de către ceilalţi) de înaintare în credinţă ne pot ajuta să “avansăm” măcar un pic faţă de stadiul iniţial. Dar răspunsurile date mergeau tot pe lângă şi se legau de chestiuni nesemnificative.. Păcat..
        .
        Chiar aşa, asta m-ar interesa: dacă modul în care vrei să creşti spiritual nu sunt după voia Lui, se întâmplă vreo creştere? Nu ar însemna asta că vrei să o faci prin propriile puteri şi, astfel, să fii descalificat din start?
        .
        (ps.: Agnu să mă contrazică dacă I misunderstood.)

  2. sam says:

    Sper s-o facă când mai trece pe aici.

    Legat de problema ridicată încerc și eu o părere: există o zicere în Carte despre pomul bun care nu poate da decât roade bune sau izvorul din care nu poate ieși decât un fel de apă. poate explică cumva dilema – How to tell the difference between one or another –
    Munca constă probabil în auto-sondarea fie ea și ironică în căutarea semnelor și instrumentelor lăsate în și între noi de Spirit. Roada este rezultatul nu neaparat scopul.

    • Camix says:

      Şi eu răspund la fel. Dar ce facem atunci când roadele sunt văzute de către unii pozitive, iar de alţii o blasfemie? Şi scorul între cele două e egal (cam cum e acum pe blogul cutare). Că unii spun că dă roade bune, alţii spun că astea nu sunt roade.

  3. sam says:

    N-aș spune că scorul e chiar egal. Blogul atrage oameni cu orientare conservatoare în măsură mai mare deci și opiniile sunt majoritar de dreapta evanghelică (fundamentalist-patriotarde).
    Puținele intervenții ale lui Marius fie dau tonul fie încurajează pozițiile respective ceea ce e normal el fiind proprietarul. Deși cam asta era supărarea mea la ultima sfadă cu el când ai intervenit și tu încercând să calmezi situația și anume ipocrizia cu care prezintă lumii fețele sale alternative în funcție de interese clarobscure.

    Vehemența comentariilor pare astfel congenitală. Prietenii săi virtuali sau reali au simțit de mult care e orientarea blogului, și în mod natural s-au înmulțit. Selecția naturală și-a făcut apoi treaba. Dacă la început am avut impresia unui forum deschis oricăror păreri exprimate decent, în timp atacurile prietenilor lui împotriva a tot ce părea ne-cruceresc au devenit tot mai dese și mai violente și intervențiile lui împăciuitoriste tot mai rare.
    Am înțeles (cu greu) că nu mi-a rămas decât rolul de opoziție de fațadă rol care nu mi-a convenit așa că mi-am luat jucăriile și am plecat. Nu că mi-ar fi simțit cineva lipsa.
    Acum intru pe blogul lui din motivele de care spuneam. Și probabil și din respect pentru Dănuț care are o slăbiciune pentru el. Prietenii lui Danuț nu pot fi totuși dușmanii mei 🙂

  4. Camix says:

    Dragă Sam,
    oare de ne-a trebuit atâtea luni ca să spunem astea direct?… Am văzut atunci că nu ai fos de acord şi apoi te-ai retras, din câte îmi amintesc am sunat la uşă să mă lămuresc în ce anume stă supărarea (diferenţa de opinii sau o personalizare a lor), dar nu ştiu dacă m-am lămurit. Şi acum înţeleg doar parţial.
    La acel articol am fost de acord cu ce scrisese Marius, prima dată am căutat să îmi clarific mie care era opinia lui despre subiect şi ajunsesem la concluzia că vedem la fel şi că nu acuza machiarjul în sine, ci exagerările etc. Ceea ce am spus în comentarii am spus din convingere asupra ideii. Când ai intervenit, mie mi s-a părut că nu ai citit mesajul lui în cheia corectă şi atunci am vrut să clarific şi să te temperez. M-aş bucura să-mi spui în ce consta ipocrizia lui în acel articol sau acele intervenţii ca să îmi dau seama ce anume spui că am încurajat.Te referi la tonul lui? Care acum mi se pare deja că a ajuns la preaplin, dar atunci nu am remarcat să fie violent (ceea ce nu înseamnă neapărat că nu a fost, dar eu nu l-am remarcat ca fiind negativ.). Ce îmi amintesc totuşi era că tu începuseşi deja agresiv (ca şi cum aveţi un război început de mult timp) şi răspunsul lui era tot pe aceeaşi muzică.
    .
    Dacă e vorba de faptul că eu gândeam diferit de tine la acel moment, mă gândesc că asta nu trebuia să rupă dialogul dintre noi, relaţionarea, totuşi. Sau este vreo piesă care mie îmi scapă. Pentru că dacă nemulţumirea ta a fost la nivel ideatic, atunci nu ştiu dacă înţeleg de ce nu ne-am tras atunci o ceartă bună şi să ne putem vorbi în contiuare, pentru că măsura ta de “pedeapsă” a fost la nivel relaţional (şi public, şi privatelea). Însă totuşi, parcă asta nu ar trebui să fie de ajuns să îndepărteze oamenii.
    .
    Şi în acea vreme îi spuneam ceea ce mă deranja la unele poziţii pe care le avea. Am încercat să fiu obiectivă, nu pretind că am şi fost sau că am fost în vreun procent exact.
    .
    Aşadar, tell me more!
    .
    ps. Din păcate, sunt foarte rezervată faţă de persoana pomenită în ultimul tău paragraf…

    • sam says:

      Ooo, scuză-mi exprimarea poate prea dezlânată a ideilor din cauza căreia ai tras concluzia greșită că aș fi fost vreodată supărat pe tine. Nu am fost și nu sunt. Retragerea mea a fost din alte motive.
      Cu Marius n-a fost o ceartă pe o temă anume. Din partea mea a fost o răbufnire de ciudă pentru dezamăgirea provocată de diferența dintre ceea ce am crezut că e și ceea ce am perceput în timp că ar fi în realitate. A mai fost întâlnirea de 5 minute din Londra în urma căreia l-am încadrat în categoria demagogilor și a oamenilor dependenți de putere. A fost și un mic incident la nivel personal (a contramandat indirect o întâlnire pre-stabilită pentru a doua zi la o cafea pe motivul că tocmai primise o invitație să predice la penti în Londra. Mai ales că nici nu încercase să mă anunțe din timp, am aflat pentru că eu am adus vorba. Asta l-a descalificat ca om de cuvânt și a atras eticheta de addicted to power).
      Concluzia: nu ne potrivim (eu și Marius) și nici nu trebuie.
      Prefer să schimb subiectul indefinitely.
      Legat de Danuț l-am pomenit ca să aduc pe tapet un principiu drag mie: prietenii (frații) sunt mai importanți decât adevărul. A real brother merită efortul de a trece peste gusturi și opinii personale.Cel puțin în public

  5. Camix says:

    De fapt, uitasem să continuu ce mai voiam: dacă majoritatea îl identifică pe Ţ şi acţiunile lui ca ceva lipsit de roada DS (deşi mai degrabă mi-ar veni, poate, să spun că nu neapărat sunt mai mulţi, dar sunt mai vocali şi mai inistenţi ca să creeze impresia că sunt mai mulţi), rămâne întrebarea cum interpretăm?

    • sam says:

      Între timp Agnu l-a provocat pe Simuț cu îndârjire și s-au mai făcut, fie și involuntar, niște clarificări în poziția celor vocali. Adică s-au expus cu vehemență hotărârea nestrămutată de a urma strict doctrina, dogma etc (se va stabili mai clar ulterior cum arată ele, deocamdată contează unitatea în jurul lor) și de a condamna rătăcirile (și ele vor fi numite mai clar ulterior – dacă va fi neaparat nevoie).

      Eu personal nu am la degetul mic niciuna din disciplinele care mănâncă eretici la micul dejun. Cred doar în ziua de azi și în omul de lângă mine. Teologia o las cărturarilor. Interpretez nu idei ci caractere în măsura în care le pricep din contactele mele. Sunt foarte sigur că foarte mulți din ambele sau toatele taberele sunt sinceri și asta îmi ajunge ca să știu cum să mă raportez la ei.
      Mai cred că există peste tot un număr mic de oameni aflați în orbire temporară orbire care nu face discriminare între treziți și teologiți. Pentru ei nu văd soluții decât pe bază de vânt care suflă de capul lui. Mă antrenez pentru și mă bucur când după ce ridic un deget umezit în aer reușesc să descopăr sensul în care suflă vântul și mă bucur ca un copil care a aflat că Moș Carismaticu mai există

      • Camix says:

        Mie mi se pare că nici măcar nu au răspuns unui dialog serios. Respingeau din start ideea uneo dezbateri serioase, unei argumentări, legându-se de detalii nesemnificative şi întrebând prostii ca aparteneţa cultică etc. Iar dacă le răspundeai acestor întrebări despre nimic, atunci te acuzau tot pe tine că vorbeşti despre prostii, nu te ţii de subiect şi vrei să distragi atenţia de la adevăratele probleme care trebuie discutate. Să îţi vină să verşi, nu alta…

        Eu nu am văzut până în momentul ăsta vreo idee grea (sau uşoară, dar importantă) din gura lui OV.

        Dialogul ăla ar fi trebuit să fie o plăcere. Îmi pare rău că Agnu nu a avut cu cine discuta…

  6. Agnusstick says:

    Iaaaa uite, dragii de ei, cum stăteau ei anatemizaţi şi discutau şi eu nici nu ştiam!… Şi nici nu sughiţam măcar! (Sper că Marius n-o fi făcut vreun astm sau cine ştie ce crize!)

  7. Camix says:

    Na, hai! Ia sania şi umblă printre ele!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s