Eliberarea vameșului de sub jugul fariseului

Cleisthenes (Greek: Κλεισθένης, also Clisthenes or Kleisthenes) was a noble Athenian of the Alcmaeonid family. He is credited with reforming the constitution of ancient Athens and setting it on a democratic footing in 508/7 BC.[1] For these accomplishments, historians refer to him as “the father of Athenian democracy.

Cleisthenes also may have introduced ostracism (first used in 487 BC), whereby a vote from more than 6,000 of the citizens would exile a citizen for 10 years. The initial trend was to vote for a citizen deemed a threat to the democracy e.g. by having ambitions to set himself up as tyrant. However, soon after, any citizen judged to have too much power in the city tended to be targeted for exile (e.g. Xanthippus in 485/84 BC)[8]. Under this system, the exiled man’s property was maintained, but he was not physically in the city where he could possibly create a new tyranny.

(furat de aici)

Era vorba ieri de bunătate (în comentariul lui Dănuț) și mă gândeam eu că unde aș putea ca și creștin să-mi descarc emoțiile negative, nevoia de a mă încrunta, bate cu pumnul în masă, bârfi și în cazuri extreme anatemiza? Că nu știu pe cineva în viață care să nu aibă asemenea impulsuri din când în când.

Da știu există karate, lupte, sport în general. Mai e și îndemnul frățesc la ajutat văduvele la prășitu cartofilor etc. Totuși mai există agresivitatea asta spirituală de care numai predicatorii pot scăpa mai ușor pentru că au acces facil la locul de descărcare (aka amvonul).

Grecul de mai sus se pare că a inventat roata în domeniul ăsta, roată care se numește ostracizare. Ce m-a uns la inimă citind definiția și explicațiile aferente e că mi-a oferit și sacul de antrenament de folosit la practicarea sportului creștin numit mânie sfântă: tiranul.

Tiranul ca subiect al ostracizării creștine (care înseamnă exil în colțul cel mai întunecat al jemanfișismului personal) este oricine aflat în postura, sau chiar numai în apropierea posturii de a acumula too much power.

Puterea corupe și…punct. Și eu și tu și el și ea ajungem zilnic în relațiile noastre cu ceilalți în postura de a privi din avion asupra unei categorii sau alteia de oameni. Fariseul din noi nu poate merge la culcare seara dacă în ziua aia nu a găsit un vameș de care să-și șteargă picioarele înainte de a-și spune rugăciunea.

Goodnight tyrants, wherever you are!

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s